Leon Rotman, omul cu pagaia de aur

                     În fiecare zi, pe străzile din cartierul bucureştean Dristor îşi face apariţia un domn în vârstă. Deşi nu-şi arată anii, cei care-l cunosc ştiu că domnul cel cu pas vioi , lat în spate şi cu braţe încă vânjoase este sărit de 80 de primăveri. Vecinii şi cunoscuţii îl strigă “domnu’ Leo” însă foarte puţini ştiu cine este cu adevărat bonomul octogenar. Domnul Leo sau Papa Leon cum îi spun apropiaţii, face parte din istoria olimpică a sportului românesc. Pe numele său Leon Rotman, cel supranumit Papa Leon, este primul dublu campion olimpic din istoria României. Povestea sa s-a scris în 1956, la mii de kilometri depărtare de România, în Australia, la Melbourne.

Leon Rotman in 2013

                    Momentul Melbourne 1956 a reprezentat a 5-a participare românească la Jocurile Olimpice, după participările din 1900, 1924, 1936 şi 1952. Din echipa României făcea parte şi un tânăr de 22 de ani care concura în premieră în cea mai importantă competiţie sportivă a planetei. Leon Rotman urma să reprezinte România în probele de canoe simplu 1.000 şi 10.000 de metri. Cochetase mai întâi cu crosul şi cu luptele până îşi găsise adevărata vocaţie pe apă în coaja aceea de nucă. 

Leon Rotman in 1956

Cu puţin timp înainte de intrarea în concursul de la Melbourne, tânărul Rotman s-a ales cu o entorsă la glezna dreaptă căpătată în timp ce juca fotbal în satul olimpic. A avut nevoie de sprijinul permanent al antrenorului Radu Huţan pentru a urca în barca atât la antrenamente cât şi în finale. În ciuda durerilor, a strâns din dinţi şi în prima probă, cea de 10.000 de metri, şi-a surclasat adversarii. Când Leon Rotman trecea linia de sosire, ocupanţii locurilor 2 şi 3 erau la aproape 100 de metri în spate ! Nici a doua zi, în proba de 1000 de metri, cursa nu a avut istoric, îşi aminteşte Leon Rotman : "la mia de metri l-am bătut pe vicecampionul mondial din ’54, pe ungurul Hernek, cu aproximativ jumătate de barcă. Aşa am obţinut două medalii de aur pentru România, primele pentru România". Ungurii, care au fost principalii contracandidaţi ai lui Leon Rotman la aurul olimpic, au încercat să-i vină de hac prin orice mijloace. Mai întâi i-au convins pe organizatori să-l împiedice să concureze pe motiv că barca sa ar fi fost strâmbă : "conducătorul delegaţiei lor s-a uitat pe nervura bărcii. Barca, din construcţie, avea o mică torsiune spre partea dreaptă care nu putea să dea avantaj…dar el zice : <Asta-i strâmbă ! Nu poti sa tragi pe ea>. Silit de intervenţia maghiarilor, Leon Rotman a adus la control a doua şi singura barcă de care mai dispunea. "Ungurul s-a uitat iarăşi la ea şi zice... <Mda, asta e bună, e dreaptă>. Când a măsurat-o zice...<Are 1 cm mai mult. E mai lungă cu 1 cm !> Nu-i nimic, zic eu. Am luat fierăstrăul din cortul în care ne dezechipam, i-am tăiat din coadă un pic, 1 cm, am finisat-o puţin cu glasspapier şi m-am prezentat cu ea…E bună ? <E bună ! Cu asta tragi>. Şi cu aia am tras şi cu aia i-am bătut şi pe ei şi pe toţi adversarii mei".

Pe podiumul olimpic in 1956

Leon Rotman, omul cu pagaia de aur

    

         

Primul campion olimpic din istorie care şi-a ajustat ambarcaţiunea cu fierăstrăul a participat şi la jocurile de la Roma 1960. Pe pământ italian lucrurile au stat aproape la fel ca în urmă cu 4 ani la Melbourne. Sosit în Italia doar pe jumătate valid din cauza unei entorse la umărul stâng, Leon Rotman a fost nevoit să tragă în recalificări pentru a prinde finala. La faţa locului a constatat că bărcile sale erau mai uşoare cu 4-5 kilograme faţă de greutatea admisă, astfel că  n-a avut de ales şi le-a încărcat cu balast ca să le aducă la greutatea de concurs."A trebuit să bag plumb în ele şi d-aia, trăgând în prima probă, plumbul ăsta pus în plus, io făcând antrenament pe barca mai uşoară, mi-a îngreunat umărul şi mi-a dat această stare de rău. De îngrijit n-avea cine să mă îngrijească pentru că noi n-am avut doctori nici la Melbourne '56, nici la Roma '60 ! Ne dăduseră doctorul de la hipism, de la cai !" Oblojit de un medic veterinar, Leon Rotman a împrumutat o barcă de la un sportiv finlandez deja eliminat, cu care a concurat în finala probei de 1.000 de metri. "Am plecat aşa puternic ca de obicei, din prima, şi am condus până la 700 de metri. Aici am intrat într-un punct mort, am moleşit trasu’ şi am fost depăşit. La 900 de metri eram al 7-lea dar am reuşit să revin între fruntaşi, să mă urc peste ungurul Parti şi rusul Silaev care conduceau. Până la urmă am fost ajuns si bătut de ei la aproximativ o jumătate de barcă ".  

Doi campioni olimpici : Nicolae Linca (stanga) si Leon Rotman

Roma 1960 a reprezentat ultima participare olimpică pentru Leon Rotman. Palmaresul său este unul remarcabil – 2 medalii de aur la Melbourne şi una de bronz la Roma, la care se adaugă 14 titluri de campion naţional. Şi-a dorit să meargă şi la Tokyo 1964 însă din cauza unei accidentări netratate la timp a rămas acasă. A păstrat ca amintiri, pagaia cu care a concurat la Roma şi tricourile pe care le-a purtat în finalele olimpice. În vara 2012 a promis că va dărui unul dintre tricouri românului care va urca pe podium în proba de canoe a jocurilor de la Londra 2014, dar n-a fost cazul. Intrat în al 82-lea an al existenţei sale, Leon Rotman speră să poată dărui acest tricou-ştafetă după Jocurile Olimpice din 2016.