Actuala Pro Rapid este fosta bază sportivă Tehnometal, construită în 1975, care a aparținut fabricii cu același nume. Echipa de fotbal Tehnometal a jucat în cea mai mare parte a existenței sale în Divizia C. Vârful performanței a fost promovarea în Divizia B, in 1976, unde a rezistat un sezon. În 1991, Tehnometal și-a schimbat numele în Rotema SA. De aici începe epopeea bazei Pro Rapid.
1997, Copos se asociază cu Rotema pe 49 de ani!
În vara 1997, George Copos îl convinge pe Mircea Lucescu să preia Rapidul. Principala cerință a lui Lucescu a fost crearea unei baze de pregătire. Pe 1 septembrie 1997, între Asociația Pro Rapid (înființată în iulie 1997), reprezentată de Gheorghe Copos, și Rotema SA, reprezentată de directorul general Virgil Dragomir, se semnează un contract de asociere, pe 49 de ani, avand ca obiect “amenajarea și exploatarea bazei sportive”. Baza capata numele de Pro Rapid.” Cand a ajuns la Copos, baza avea o clădire ridicată în 1975, cu spațiu de cazare, vestiare și sală de mese. Copos a modernizat-o iar alături a construit o clădire nouă, cu profil administrativ, și o sală de forță.
Iulie 2004, Ovo Design înghite Rotema cu tot cu Pro Rapid
Pe 28.07.2003, Rotema SA își intabulează bunurile.
În 2004, apare în peisaj firma Ovo Design. Pe 12.07.2004, Ovo înghite Rotema prin “fuziune prin absorție”. Pe 19.08.2004, Ovo intabulează pe numele său bunurile dobândite prin absorție, inclusiv Pro Rapid.
Octombrie 2004, Ovo cedează baza statului
La 2 luni de la preluarea bazei, Ovo scapă de Pro Rapid! Pe 12.10.2004, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili înregistrează cererea nr. 45029, prin care Ovo Design solicita stingerea unor creanțe prin trecerea în proprietatea statului a bazei sportive.
August 2005, Copos atacă, Finanțele intră în panică
La 1 an după ce Ovo ceda baza statului, pe 4.08.2005, Asociatia Pro Rapid sesiza Finanțele că detine un contract de asociere. Ministerul se sperie, anulează înțelegerea cu Ovo si precizeaza că “Ovo Design nu a menționat existența contractului dintre Asociația Pro Rapid și Rotema”. Finanțele mai notează că “preluarea de către stat a contractului de asociere, potrivit Direcției Juridice, nu era posibilă, întrucât imobilul a trecut în domeniul public prin dare în plată”.
Ovo contraatacă, Finanțele o întorc ca la Ploiești
Ovo vrea să scape de Pro Rapid și contestă decizia MF. In minister se formează o comisie care, la 1 an după anularea înțelegerii cu Ovo, emite următoarea concluzie:”un bun imobil, devenit proprietate publică a statului, nu poate redeveni proprietate privată a debitorului”. Odată ce Ovo a cedat baza, statul nu i-o mai poate da înapoi! Prin decizia 191/27.02.2006, MF își anula propria decizie, nr. 188 din 12.12.2005, și menționa: “La data de 7.12.2004, în cartea funciară, bunurile imobile nu figurau ca fiind grevate de drepturi reale și alte sarcini, cu excepția sechestrului aplicat de organele fiscale și nici nu au fost revendicate”. Astfel, ministerul “aprobă stingerea creanțelor Ovo”.
Pro Rapid, un ghem de încurcături
La articolele 22 si 24, contractul de asociere are următoarele prevederi: “În situația în care asocierea încetează dintr-un motiv prevăzut la articolul 22 sau din orice alt motiv neprevăzut la art. 22 dar imputabil Rotema, Asociația Pro Rapid va primi de la Rotema o despăgubire echivalentă cu valoarea la zi, de la momentul lichidării, a bunurilor care au constituit aportul APR, precum și al oricăror bunuri sau drepturi obținute pe durata asocierii”.
Art 22 se referă la încetarea asocierii, care se poate face astfel:
1. prin acordul părților
2. prin ajungere la termen
3. în cazul în care forța majoră dureaza mai mult de 90 de zile iar părțile constată că activitatea nu se mai poate desfășura
4. dacă Rotema nu își încasează cota de profit timp de 6 luni
Potrivit art. 22, în cele din urmă, totul se reduce la relatia APR-Rotema. Dar, art. 24 spune: ”În cazul încetării, indiferent de cauze, a asocierii, se procedează la lichidarea acesteia. La lichidare, părțile convin ca drepturile și bunurile dobândite în asociere, precum și cele care au constituit aportul APR, să se transmită cu titlu gratuit către Rotema”. Articolele 22 si 24 se bat cap în cap.
Cum rămâne cu contractul de asociere?!
In februarie 2006, baza devenea proprietatea statului. Despre soarta contractului de asociere ne-a explicat sub anonimat, un avocat specializat pe “real estate”.
Avocatul X:” În mod normal, contractul de asociere dintre Asociația Pro Rapid și Rotema, rămâne valabil, cel puțin într-o primă fază. La fuziunea prin absorție, conform legii 31/1990, societatea absorbantă, Ovo în cazul de față, preia societatea absorbită cu totul, cu bunuri, cu datorii, cu contracte în derulare, cu tot. Teoretic, Ovo a preluat și contractul de asociere APR-Rotema, contract care își producea în continuare efectele juridice. Problema acestui contract de asociere, apare după ce Ovo cedează baza către stat, prin dare în plată. Darea în plată înseamnă că societatea respectivă avea o creanță, nu avea lichiditățile necesare achitării datoriei, și în contul acelei datorii, a cedat statului un bun imobil, în cazul nostru baza Pro Rapid.
Odată ce a devenit proprietate publică, un imobil nu mai poate reveni în domeniul privat! Baza Pro Rapid, odată ce a trecut în proprietatea statului, rămâne a statului. Dacă existau obiecții cu privire la trecerea în domeniul statului, ele trebuiau formulate atunci iar hotărârea trebuia atacată în acel moment, nu după nu știu câți ani. Eventual, statul putea lua act de o eroare judiciară gravă iar trecerea bazei din proprietatea privată în cea publică putea fi contestată într-un anumit termen. Nefiind contestată în timpul prevăzut de lege, s-a prescris. În teorie, poți trece un imobil înapoi din domeniul public în cel privat dar ai nevoie de o HG, bine fundamentată, plus relații de anvergură. Practic, trebuie să convingi Guvernul să-ți dea baza înapoi. Revenind la subiect, la data trecerii bazei din domeniul privat la stat, contractul de asociere a încetat. Ovo nu avea mecanismul juridic pentru a da contractul mai departe către stat. A fost o dare în plată iar statul când preia, o face fără a prelua și astfel de contracte de asociere. Bunurile preluate de stat într-o astfel de speță nu pot fi grevate de drepturi și alte sarcini cum ar fi ipoteca sau sechestrul. Statul nu stă să se judece pentru ceea ce preia de la un privat. Bunurile statului sunt, potrivit legii, <inalienabile, imprescriptibile și insesizabile>. Aceste bunuri ale statului, nu pot fi vândute ci doar concesionate, închiriate sau date în administrare și nu pot fi supuse executării silite”.
Pe parcursul anului 2005, Asociația Pro Rapid a încercat să introducă în cartea funciară a bazei, contractul de asociere încheiat in 1997 cu Rotema. Demersul a fost respins de ANCPI. Menționarea contractului ar fi însemnat că se acceptă perpetuarea sa și sub noul proprietar, adică sub statul român.
“Retrogradați Rapidul!”
Pe 27.02.2006, prin decizia 191, MF informa fără echivoc că baza Pro Rapid este a statului. Până în 2013, Rapidul continuă să se antreneze în Bucureștii Noi, însă încă din 2012 apar semne că lucrurile nu sunt în regulă. În 2012 jucătorii încep să se plângă că la Pro Rapid condițiile sunt din ce în ce mai proaste. Gazonul e distrus de secetă pentru că nu sunt cumpărate 3 motopompe ca să se ude iarba iar din 12 angajați mai rămăseseră doar 3, care aveau un salariu de mizerie. Într-un final, apare vestea că FC Rapid e plin de datorii. În decembrie 2012, președintele CA al Rapidului, Ion Taban, declara că, din pricina datoriilor, s-a cerut reorganizarea și intrarea în insolvență : « Suma totală pe care clubul o datorează este de 29,4 sau 29,5 miloane de euro. Din această sumă, aproximativ 21 de milioane reprezintă datorii către domnul Copos şi firmele sale. Prin intrarea în insolvenţă, domnul Copos este dispus să renunţe la o foarte mare parte din aceste datorii. Să renunţi la 10, 12, 14 milioane e un lucru pozitiv şi este un semnal pentru toţi creditorii clubului că vor înţelege situaţia în care ne găsim şi că facem totul să o redresăm”. La 7 decembrie 2012 Tribunalul București deschide procedura de insolvență. În mai 2013, la masa credală erau înscriși 163 de creditori! Administratorul judiciar admite o datorie totală de 148 de milioane de lei a SC FC Rapid SA. Echipa termină campionatul 2012/2013 pe locul 8 dar din cauza datoriilor, nu obține licența pentru următorul sezon și e retrogradată. Copos, principalul creditor al echipei, susține că retrogradarea e o măsură injustă și se laudă că a tocmit avocați care să se lupte la TAS pentru dreptatea Rapidului. În iulie 2013, FRF inventează un meci de baraj fără precedent în istoria fotbalului! FRF decide ca Rapid, retrogradată pe criteriul licențierii și Chiajna, retrogradată pe criteriu sportiv, să joace un baraj pentru rămânerea în prima ligă. Rapidul câștigă, 2-1 cu Chiajna, și mai joacă 2 etape în prima ligă în sezonul 2013-2014 până când decizia TAS cade ca o ghilotină: “Retrogradați Rapidul!” În martie 2014, Copos e condamnat și încarcerat în Dosarul Transferurilor.
Rapidul intră în faliment, Pro Rapid e închisă de “nea George”
Până în 2016, Rapidul se agață ca înecatul de pai de orice oportunitate de a reveni pe linia de plutire. Cristescu și Zamfir preiau clubul de la Copos și încearcă în repetate rânduri să-l dea mai departe. În ciuda demersurilor făcute, nu s-a băgat nimeni. Clubul era putred, și, cel mai grav lucru, oricine îl prelua se temea de apariția a numeroase datorii ascunse. Situația financiară tulbure a clubului, moștenită de la Copos, a ținut departe orice finanțator de anvergură. Valerii Moraru preia clubul de la Cristescu și Zamfir, însă nu-l poate resuscita. În iunie 2016, societatea SC FC Rapid SA este declarată în faliment iar în decembrie același an, Curtea de Apel respinge recursul lui Moraru. Anticipând acest final, în liga a 5-a apar Mișcarea CFR și AFC Rapid. În vara 2016, la Pro Rapid se antrena AFC-ul, club condus de fostul director de marketing, Horia Manoliu. În august, baza a fost închisă. Povestește Manoliu: “M-am dus dimineață la antrenament cu echipa și am găsit poarta încuiată. Portarul, jenat, a dat din umeri și mi-a spus că așa a primit ordin de la <nea George>!” Cum a putut Copos să închidă o bază sportivă pe care statul român o deținea din 2004, de cand o preluase de la Ovo, rămâne un mister. Într-un răspuns oferit în 2020, MF arăta că “Ministerul Finanțelor Publice nu are calitatea de administrator al bazei Pro Rapid”. “Nea George” era liber din aprilie 2015, după ce executase o treime din pedeapsa de 4 ani. În 2015, anul eliberării sale, Copos era pe locul 25 în Top 300 Capital cu o avere estimată la 160 de milioane de euro.
Cine a râvnit la Pro Rapid
Prima entitate care a râvnit la Pro Rapid a fost Ministerul Transporturilor. Prin adresa 3984/07.10.2004, ministerul, condus atunci de Miron Mitrea, solicita preluarea bazei “în vederea dezvoltării bazei tehnico-materiale a Clubului Sportiv Rapid”.
Cu toată solicitarea venită de la Transporturi, nu s-a întâmplat nimic. Mitrea și-a încheiat mandatul de ministru la fínele lui 2004. După Miron Mitrea, până în aprilie 2018, la conducerea MT se schimbă 18 miniștri! De ce până în aprilie 2018? Păi pentru că de abia atunci, adică la 14 ani de când își exprimase intenția de a prelua baza, Ministerul Transporturilor revine cu un document legat de Pro Rapid. Astfel, prin adresa 31525/16.04.2018, trimisă către Ministerul de Finanțe, MT “precizează că nu mai consideră oportună preluarea în administrare a bazei sportive Pro Rapid”. Deci, după 14 ani și 18 miniștri, Transporturile au ajuns la concluzia că nu le mai trebuie baza! Oficial, MT a comunicat că renunță la Pro Rapid având în vedere “costurile foarte ridicate necesare pentru amenajarea și operaționalizarea bunurilor”.
Pe lângă MT, potrivit unui Memorandum al Ministerului Finanțelor Publice, de Pro Rapid s-au mai arătat interesate următoarele entități:
1. Ministerul Educației Naționale care voia baza pentru Universitatea Politehnică.
2. Ministerul Tineretului și Sportului.
3. Primăria Municipiului București care ar fi urmat să cedeze baza spre administrare Primăriei Sector 1.
Potrivit acestui document, “întrucât Ministerul Transporturilor a comunicat că preluarea în administrare a imobilelor a devenit inoportună, (…) Guvernul poate decide predarea în administrare a bunului unei alte instituții decât cea care a solicitat preluarea bunului în administrare inițial”.
Acest document, semnat de ministrul de Finanțe de la acea vreme, Eugen Teodorovici, a fost înaintat premierului Dăncilă in 2018. Guvernul urma să aprobé una dintre cele 3 variante – MEN, MTS sau PMB, insa nu s-a mișcat nimic. Unde a dispărut documentul nu știe nici principalul semnatar.
Eugen Teodorovici, în mai 2021: “Dacă îmi aduc bine aminte, am discutat într-o ședință de Guvern despre memorandumul legat de Pro Rapid. Urma ca Guvernul să dea un răspuns cu privire la propunerile noastre. De ce nu s-a întâmplat nimic, nu mai știu dar întrebați la Guvern sau la Ministerul de Finanțe că sunt obligați să vă răspundă”.
Eugen Teodorovici și-a încheiat mandatul pe 4 noiembrie 2019.
PUZ-ul Vego, primul atentat la Pro Rapid
În București, metrul pătrat de teren este noul aur iar sectorul 1, în special zona de nord, a fost și este cel mai vânat de speculatorii imobiliari. Sectorul 1 e plămânul verde al orașului. Are cele mai multe spații verzi, cam o treime din tot ce are la dispoziție capitala.
In acest context, Pro Rapid este o țintă imobiliară iar PUZ-ul Vego o dovedește fără putință de tăgadă. Planul Urbanistic Zonal este un instrument care reglementează dezvoltarea urbanístică a unei zone, stabileşte norme şi impune reguli. În 2020, primarul Tudorache, anunța că firma Vego e dispusă să execute gratuit un PUZ pentru sectorul 1. De fapt, Vego a propus PUZ-uri similare în toate sectoarele. Tudorache a acceptat, Vego a întocmit PUZ-ul și l-a făcut public, pentru că așa cere legea. Cand a fost cercetat de specialiști, s-a constatat că PUZ-ul prevedea, între altele, schimbarea destinației bazei Pro Rapid și ar fi permis ca în perimetrul ei să se ridice “centre de afaceri, servicii publice, centre comerciale, spaţii publice, centre culturale ». Pe scurt, PUZ-ul reîncadra zona din punct de vedere urbanistic și oferea posibilitatea ca pe baza Pro Rapid să se poată construi blocuri, mall-uri sau orice alte obiective fără legătura cu sportul. Pe plan apare trasat inclusiv un pod care ar fi urmat să plece din șos. Sisești, aflată pe malul celălalt al râului Colentina, care mărginește baza, și care se termină exact pe aleea de acces în bază ! PUZ-ul Vego pentru sectorul 1 a fost blocat în instanță de mai multe asociații de mediu.
În mai 2020, actualul primar, Clotilde Armand, pe atunci europarlamentar, comenta astfel PUZ-ul : « Acest PUZ e un atac la interesul unei comunităţi! Asistăm la un conflict între interesul cetăţenilor şi cel al rechinilor imobiliari, pentru că acest PUZ e un cadou făcut mafiei imobiliare. Pro Rapid e ţinta unor privaţi care îşi doresc altceva decât îşi doresc cetăţenii. Baza asta nu e importantă doar pentru istoria Rapidului, ci pentru toţi copiii din zonă. În câţiva ani au dispărut nenumărate baze sportive din partea asta a oraşului pentru că nu s-a vrut cadastrarea domeniului public. Acest PUZ e ceva apocaliptic!”
Vecinul Copos e în tot și în toate
Deși Copos nu a confirmat niciodată, presa a scris permanent că are intenția de a dezvolta un complex imobiliar în zona Pro Rapid. Din cronologia de până acum știm că începând cu 2006, baza aparține statului român. Și atunci, unde voia Copos să construiască, vă veți întreba? Priviți captura de mai jos. Imaginați-vă că, din punct de vedere cadastral, punctele 12,11,10 și 9 au o formă paralelipipedică, pleacă de pe aliniamentul caselor și se termină la lac. Baza Pro Rapid are nr. 1 iar clădirile bazei au 2 si 3. Treceți în revistă vecinătățile ca să înțelegeți cum stau lucrurile.
1. Terenurile de la Pro Rapid.
2. Clădirea veche a bazei, ridicată în 1975.
3. Clădirea construită de Copos
4. Cimitirul Bucureștii Noi
5. B-dul Laminorului
6,7,8 – hale și alte facilități industriale – Zarea, Cristim, etc.
9. Teren neintabulat. Numele proprietarului nu se cunoaște.
10, 11, 12 – parcele de teren care aparțin firmei Ana Residences, adică lui Copos.
13 – Cimitirul Străulești 1
14 – cvartal de case întins pe 4 străzi
15 – râul Colentina
16 – Șos. Sisești
X – teren neintabulat. ANCPI nu poate comunica numele proprietarului. Asta nu înseamnă că nu are proprietar.
Captura Google Earth: Baza Pro Rapid si vecinatatile
Așadar, parcelele numerotate 10,11,12, probabil și 9, aparțin firmei Ana Residences, adică lui Copos. Privind geografía zonei, constatăm că parcelele lui Copos ar putea avea ieșire doar prin străzile Balota și Echipajului, printre case, pe străzi de 4-5 metri lățime.
Orice ar vrea Copos să ridice acolo, are nevoie de o ieșire amplă către o arteră. Sau de mai multe ieșiri. Ori parcélele 9-12 nu au ieșire. Așa cum se vede, pe două laturi se află râul Colentina, pe alta cimitirul Străulești 1, cvartalul de case și o bucată din platforma unei fabrici iar pe ultima latură e Pro Rapid! În paranteză fie spus, parcélele 9-12 și X au alcătuit baza sportivă Constructorul Feroviar care a aparținut CCCF2 – Compania de Construcții Cai Ferate 2, care s-a privatizat în anii ’90. Baza a fost în principal destinată rugbyului dar avea și alte facilități sportive, terenuri de tenis, baschet, handbal, mese de ping-pong, spații verzi etc. După o rețetă clásică, baza a fost lăsată în paragină. Cum a ajuns în posesia lui Copos nu mai are nici o importanță.
Bunul samaritean George Copos
Având în vedere terenurile deținute de Copos dincolo de Pro Rapid, rezultă ca el ar fi fost un beneficiar al PUZ-ului Vego ! Sigur, numele lui Copos nu a apărut deloc în contextul scandalului generat de PUZ dar primarul Tudorache, în ianuarie 2019, făcea la DCNews o declarație șocantă:
”Vreau să vă dau o informație în exclusivitate. Primim o donație de 5 hectare în nordul Bucureștiului, exact pe malul Lacului Grivița. Mai concret, în spatele Bazei Pro Rapid, pe care o vom administra din luna februarie. Pe acel teren de 5 hectare vom face o Sală Polivalentă, vom începe cât de repede putem lucrările. Va fi o Sală Polivalentă care să înlocuiască Sala Polivalentă care ne-a desfătat atâția ani, mă refer la Sala Polivalentă din Tineretului. Vreau ca locurile să ajungă până la maximum 20.000.
Îi mulțumesc pe această cale celui care ne face această donație, mă refer la George Copos. O spun pentru că, vă dați seama, când cineva îți donează 5 hectare, știți cum e, eu o iau gratis ca primărie, nu dau niciun ban. Îi mulțumesc pentru cele 5 hectare, zilele acestea trebuie să facem actele. Face un lucru bun pentru Sectorul 1. El a câștigat foarte mult din sport ca imagine și el trebuie să și întoarcă ceva înapoi. Ieri am bătut palma printr-o strângere de mână, doar mai trebuie să facem actele.”
E limpede că dacă s-ar fi construit acolo polivalenta imaginată de Tudorache, ar fi apărut și un drum de acces, echivalentul unui drum de servitute, probabil către B-dul Laminorului, care ar fi traversat baza Pro Rapid. Căci, polivalenta ar fi avut nevoie de cel puțin un drum, nu? Ideea lui Dan Tudorache n-a ajuns însă nici măcar la stadiul de machetă ca în cazul spitalului Sfântul Vasile cel Mare.
Tot Copos, desigur
Expresia “Copos e în tot și în toate”, folosită mai sus, nu e o figură de stil. Interésele sale apar peste tot în această poveste. Dincolo de imobiliare și alte interese Asociația Pro Rapid, care în 1997 semna contractul cu Rotema, a fost dizolvată la cererea Primăriei Sector 1! Din comunicările existente pe portalul Tribunalului București, rezultă că APR a fost dizolvată în 2018 ca urmare a datoriilor pe care le avea către DITL Sector 1 - Direcția de Taxe și Impozite. În prezent toată povestea cu datoria plutește într-un fel de mlaștină. A suferit numeroase amânări iar instanța dă termene după termene, ultimul fiind pentru 09.09.2021. Întrebarea este:”ce datorie avea Asociația Pro Rapid către DITL Sector 1?” Nu ne-a putut lămuri nimeni, nici măcar fostul primar.
Dan Tudorache, mai 2021:” “Nu știu nimic despre asta. Datorie?! DITL Sector 1? Nu cunosc. Am să dau niște telefoane și dacă mai găsesc pe cineva acolo am să vă spun, dar chiar nu cunosc”. Deci omul care voia să ridice o polivalentă braț la braț cu Copos susține că nu are habar despre datoria APR către DITL!
Cine râvnește la Pro Rapid
În prezent, lucrurile par simple dar nu sunt. Statul e proprietar peste Pro Rapid și, deci, poate pasa baza către cine dorește, mai ales că primul solicitant, Ministerul Transporturilor, a comunicat că n-o mai vrea. Doar că nu e chiar așa. Pe extrasele de carte funciară apar doar terenurile și clădirea ridicată în 1975. Clădirea nouă, construită de Copos, nu apare nicăieri. În arhiva ANCPI acest imobil nu apare. Dar el există! Pe 25 martie 2021 am întrebat PS1 dacă în perioada 1997-2003 a emis vreo autorizație de construcție pe numele Rotema sau Asociația Pro Rapid, pentru acest imobil. După mai multe amânări “legale”, pe 10 iunie 2021, angajații Primăriei Sector 1 au dat acest răspuns:“nu s-au identificat date cu privire la obiectul cererii. (…) Serviciul Tehnică Legislativă, Secretariat și Arhivă nu poate confirma existența unui certificat de urbanism sau a unei autorizații de construire decât dacă acestea au fost predate, pe bază de inventare, de catre compartimentul cu responsabilități în creare/inventariere/predare către compartimentul care gestionează depozitul de arhivă”.
PS1 mai spune că “instituția noastră nu deține date cu privire la situația jurídică actuală a imobilelor sau date referitoare la bunurile mobile aflate în incinta imobilului, astfel încât îndrumăm petentul a se adresa Ministerului Finanțelor Publice”.
Avocatul X: “În concluzie, nu știm dacă respectiva clădire are autorizări! Atenție, însă! Pot exista autorizările dar nu s-a intabulat clădirea. Ăsta e un tertip la care recurg mulți când au ceva de ascuns. Dacă am făcut cadastru, la cadastru am vizibilitate, dacă nu, nu mă vede nimeni”.
Culmea e că PS1 vrea să preia baza Pro Rapid dar nu e interesată să cunoască situația juridică a bunurilor care o compun. PS1 recunoaște că s-au făcut demersuri pentru preluarea bazei inclusiv în era Tudorache și precizează că prin adresa 4579/29.01.2021 trimisă către Ministerul Finanțelor solicită adoptarea unei hotărâri de Guvern “privind transmiterea în domeniul public al Municipiului București și administrarea CL Sector 1”.
Cristian Bulfon, fost consilier local la sectorul 1:”Consiliul Local S1 trebuie să solicite Consiliului General al Municipiului București, prin hotărâre de consiliu, ca acesta din urmă să ceară Guvernului emiterea unei hotărâri prin care, baza sa fie trecută din domeniul public al statului în domeniul public al Municipiului București și în administrarea Consiliului General. În momentul în care PMB primește baza prin HG, o dă în administrare Consiliului Local S1.
Atenție, primăria de sector are doar drept de administrare asupra bazei care rămâne în domeniul public al Capitalei și asta deoarece, primăriile de sector, care sunt subunități administrativ-teritoriale, așa cum e și în cazul PS1, nu au patrimoniu”!
Deci, în prezent, PS1 este singura entitate care își dorește baza Pro Rapid dar nu cunoaște situația jurídică a bunurilor care compun baza. PS1 nu a explicat ce vrea să facă cu baza odată reabilitată: sport profesionist, agrement, ambele sau altceva.
Cine a transformat baza Pro Rapid într-o groapă de gunoi?
La această întrebare toată lumea ridică din umeri.
PS1, prin adresa 286/26.04.2021, provoacă nedumerire : “La data prezentei, imobilele cunoscute sub denumirea de Baza Sportivă Pro Rapid, se află în administrarea Ministerului Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală”.
Apoi, tot PS1, în aceeași adresă:”Potrivit HG 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului de Finante, administrarea bazelor sportive nu se înscrie în sfera de competență a ministerului. ANAF nu are în atribuții administrarea bazelor sportive și prin urmare imobilele care fac obiectul solicitării sunt în prezent neutilizate, nu beneficiază de pază și se află într-o stare avansată de degradare”.
Pe 4 mai 2020, MF:” Ministerul Finanțelor Publice nu are calitatea de administrator al bazei Pro Rapid”.
Ministerul Transporturilor, 23 aprilie 2021:”Bunurile situate în b-dul Bucureștii Noi 170 nu s-au aflat niciodată în administrarea MT”.
Dacă statul român a devenit proprietar al bazei în 2004, de ce nu a fost închisă încă de atunci și de ce nu poate fi identificată o structură însărcinată cu administrarea?
Avocatul X: “În mod normal, după preluarea bazei, statul trebuia să se comporte ca un adevărat proprietar. Nu știm despre existența vreunui document prin care statul să fi dat baza în administrare către Copos, după 2004. Cine a stat acolo după 2004, a stat pe relații. Statul român e o noțiune abstractă. Când devine parte într-un litigiu, statul acționeaza prin Ministerul de Finanțe care asigură reprezentarea juridică. În acest caz, odată preluată baza, statul, prin Ministerul de Finanțe, ar fi putut s-o dea în administrare cuiva, inclusiv unei entități private, chiar dacă devenise parte a domeniului public. Sau baza putea fi administrată de către Ministerul de Finanțe, care era obligat să facă asta pentru că nu poți să iei un bun și să-l lași de izbeliște. Ai acceptat o dare în plată, ocupă-te!”.
Epilogul unui dezastru
La finalul acestei triste povești rămânem cu niște întrebări la care, poate, va binevoi cineva sa raspunda:
1. Cine e vinovat pentru degradarea bazei?
2. Care e situația juridică a clădirii construite de Copos?
3. Ce datorie are Asociația Pro Rapid către DITL Sector 1?
4. A existat o înțelegere între statul român și Copos prin care i s-a permis acestuia să dispună de bază, deși ea fusese preluată de stat?
5. Cum s-a ajuns ca baza să fie închisă în 2016?
6. Ce plan de investiții are PS1 pentru Pro Rapid și ce vrea să facă?
7. În ce punct se află demersul făcut de primărie pentru preluarea bazei?
8. De ce MTS, însărcinat prin lege cu protecția bazelor sportive, nu a intervenit pentru a stopa degradarea bazei?
