In decembrie 2010, cand primarul Oprescu anunta ca vrea sa
organizeze la Bucuresti Jocurile Olimpice din 2020, ne-am amuzat copios, punand
afirmatia sa pe seama naivitatii sau a dorintei de a iesi in fata indiferent
cum, mai ales ca se apropiau alegerile locale. Sa spui ca vrei sa organizezi JO
la Bucuresti, oras in care oamenii mor pe strada muscati de maidanezi, iar
boschetii sunt singurele toalete publice aflate la dispozitia trecatorilor,
este o gluma sinistra. Ce nu stie insa Sorin Oprescu este faptul ca in urma cu
76 de ani, pe vremea cand primar al capitalei era Al. G. Donescu, ideea
realizarii unui complex olimpic ajunsese intr-un stadiu avansat. Si nu parea sa
fie o gluma de doua parale caci in acest proiect erau implicate nume grele ale
acelei perioade. Seful proiectului era arhitectul Octav Doicescu, cel care,
printre altele, a ridicat Opera din Bucuresti, Fantana Miorita, Institutul
Politehnic, Restaurantul Casa Alba, samd. Colaboratorii sai in acest proiect
erau arhitectii Sorin Mincu, Constantin Joja, Dan Iovanescu, omul de teatru
Victor Ion Popa si esteticianul Mihail Dragomirescu. Acest sextet redutabil
planuia ridicarea in zona Fundeni a unui complex olimpic. Stirea a fost
publicata pentru prima oara de Gazeta Municipala, “saptamanal de educatie si
critica edilitara”, publicatie care nu era finantata de primarie dar era
tolerata de aceasta. Pe 23 iunie 1937, informatia era preluata de intreaga
presa. Savurati in limbajul vremii senzationala stire :
”Proectul municipiului prevede doua
stadioane cu o capacitate de 240.000 de locuri. Gigantica realizare va fi
desavarsita in valea Fundeni Doamna, langa lacul Fundeni.
Gazeta Municipala – publicatie cu bune legaturi la primaria municipiului
capitalei, aduce in ultimul sau numar stirea senzationala ca Bucurestii vor avea un stadion olympic. Este
vorba de un proect grandios dupa cum se va vedea din cele ce urmeaza.
Terenul de la Fundenii
Doamnei
La primaria municipiului exista un proect mai vechi pentru construirea
catorva stadioane si arene sportive pe terenurile din jurul Capitalei. Cel mai
bun teren il ofera insa valea in forma de potcoava dela Fundenii Doamnei, de
langa lacul Fundeni. Acest teren are toate avantagiile: este enorm ca
suprafata, este aproape de inima orasului si de linia ferata, are apa in
imprejurime – raul Colentina. Deja s’au inceput pregatirile in vederea
realizarii proectului in sensul ca se achizitioneaza treptat, prin expropriere,
toate terenurile destinate asezarii olympice.
Doua stadioane a 120.000
locuri
In plan sunt prevazute :
1. Marele stadion in forma de potcoava pentru competitiile sportive
(football, atletism, etc) cu o capacitate de 120.000 de spectatori.
2. Al doilea stadion unit cu primul pentru manifestarile strajeresti,
capacitatea fiind de 120.000 locuri.
Intreaga constructie este asezata pe un amfiteatru natural in forma de
potcoava. In timp ce stadionul Principele Carol (ANEF) are numai o latura lungă
şi puţin dintr’una aşezate pe deal, la Fundeni întreg stadionul se poate
construi pe dealul natural actual. Costul constructiilor se reduce enorm şi
capacitatea stadionului este mult sporită fiindcă se poate construi în înalţime
cu cheltuieli mai reduse decât la ANEF. (....)
3. Un stadion nautic aşezat pe marginea lacului Fundeni în imediata
apropiere a stadioanelor mari.
4. Un teatru în aer liber pentru spectacole organizate de străjeri cu
ocazia marilor manifestări.
5. Satul olimpic-strajeresc, pentru adapostirea tinerilor si atletilor
participanti la marile manifestari.
6. Un mare câmp pentru adunarea tinerilor in zilele de mari serbari (8
iunie, Ziua Sporturilor).
Intrarea va fi prin Sos.
Pantelimon
Intrarea principala a stadionului va fi sos. Pantelimon, pe locul unde astazi este fabrica
de caramida Principele Nicolae.(....). Catre intrarea principala a stadionului converg urmatoarele artere de
circulatie :
1. Sos Pantelimon.
2. Un bulevard nou creiat dealungul lacului Fundeni in prelungirea soselei
Iancului, pana la stadion. Pe acest bulevard se va prelungi linia de tramvai
no. 14.
3. Prelungirea bulevardului Ferdinand peste liniile garei Obor pana la
lacul Fundeni si apoi pe bulevardul dealungul lacului pana la stadion.
4. Sos Vergului pana la sos Morarilor.
5. Sos Colentina si apoi Sos Gherase largita pana la bulevardul creiat
dealungul lacului Fundeni prin care se ajunge la stadion.
6. Sos Colentina si str I.C. Bratianu (soseaua dintre comunele Colentina si
Fundeni) prin care se ajunge la satul olimpic.
7. Pe calea ferata de legatura dintre linia ferata Bucuresti-Constanta si
gara Obor, prin viitoarea gara Fundeni. “
Pentru construcţia complexului olimpic Gazeta Municipală estima necesitatea
obţinerii unui credit de aproximativ un miliard de lei esalonat pe 10-15 ani.
Potrivit publicatiei autorii proiectului s-au oprit asupra zonei Fundeni pentru
ca era una unde locuintele erau “lipsite de higiena” iar majoritatea caselor
erau “atat de mizerabile în cât fără exagerare se poate spune că nu au egal in
nici o tară după faţa pămantului”. Zona, numită Sectorul de Negru era “....incercuită de un brâu de mizerie
si tuberculoză. (...) Epidemia de tifos exantematic din groapa Gherase,
isbucnită în vara anului trecut, denotă că starea sanitară a acestor cartiere
trebuie să dea mult de gandit edililor. Banii cheltuiti la Fundeni vor avea
deci o dublă întrebuinţare : vor servi la realizarea celei mai mari opere a
zilelor noastre şi la asanarea periferiilor aducând la o viaţă nouă sărăcimea
Capitalei care trăeşte astăzi în condiţii cum nu se poate mai grele”. Din
pacate acest proiect n-a fost pus in aplicare. Presa vremii nu mai revine
asupra subiectului iar proiectul este dat uitarii. Descoperirea sa l-a surprins
chiar si pe Andrei Doicescu, fiul arhitectului Octav Doicescu: “Eu nu stiu
nimic despre proiectul asta. In orice caz, dupa 1935 Carol al II-lea a fost initiatorul tuturor
programelor de urbanism ale Bucurestilor impreuna cu primarii. Eu sunt mirat de
ce ati gasit....toti cei din ziar sunt amicii lui Octav din epoca, totul se
leaga, dar nu va pot da amanunte. Speculand, ma gandesc daca nu s-o fi pus vreun veto pe acest proiect in
perioada comunista...Foarte curios. Sunt de-a dreptul intrigat.”
In zona Fundeni nu s-a contruit nimic de acest gen pana in ziua de astazi.
In vecinatatea sa a aparut insa in 1953 Stadionul 23 august, ridicat in 6 luni
la ordinul regimului comunist.
Publicat in Gsp.
